rasarit

frica sa traiesc pentru o ultima data atingerea unei maini, sunetul unui glas, adierea unui zambet ... sa lasi in vant silabe ce vor trece departe de ureche mea ... sa se asterne praf peste imagini, sa curga priviri incrustate in clipe ... sa curga peste foi albe cu pix albastru ... mireasma ce va alina alte nari ... clipe de soare si zgribuliri de vant in alte drumuri ... soapte in alte minti, pasi pe alte caldaramuri, randuri sub priviri negandite acum ...
alt rasarit se pravale, se izbeste adanc in pupila, se lipeste de mine ... rasaritul unei persoane ... mereu alta ... apare, se intampla sub nori si sub soare ... e un rasarit ce nu apune ... ce va sta mereu acolo, ce va respira mereu in vise ...
rasarit ce a devenit intuneric de miez de noapte, licar de lumanare suflat de vant de ploaie rece, zambet scrijilit in nisip rasfirat de valuri, vis trezit de scrajnet de metal ...
un nou rasarit ... un nou pas in neant, in gol de viata ... in nebunia fericirii ... cu ochi inchisi si maini intinse zbor in aer ...