franturi de timp

o secunda a durat sa urce si sa ajunga sus in extaz, sa vada totul sau la picioarele sale ... sa simta implinirea vopsita in imaginatie, sa vada cu ochii mintii ceea ce si-a dorit, ce a vrut sa vada ... orb la atingerea mainii, surd la miscarea din jurul sau ...
un balon de sapun atat de fraged l-a inchis intr-o secunda si a uitat de usa ... s-a inchis sa viseze ... si-a lasat cuvintele sa-i construiasca realitate, s-a avantat in ploaie curgatoare sa simta viata din logica infinita ...
intr-o alta secunda a inchis ochii si s-a aruncat in neant ... stia ca vrea sa ajunga acolo ... a simtit cazand in gol, s-a lasat cuprins ... cautase sens, acum il lasase la usa, stand pe scaun la birou, afundandu-si capul in perna in miez de noapte